Fremder Freiheitsschacht

La începtul secolului XX Hermann Schäfer are 21 de calfe de zidar de nădejde în jurul său. Este vremea marilor schimbări. Oamenii visează la o lume mai bună şi mai dreaptă. Sub egida idealurilor Revoluţiei Franceze Liberté, Egalité, Fraternité ia fiinţă „Uniunea străină pentru libertate“ la 1 mai 1910 la Bern (Elveţia).

În afara statutului de membru de sindicat este obligatorie şi apartenenţa la KPD (Partidul Comunist German) pentru a fi acceptat în uniune. Fiecare trebuie să îl cunoască pe fiecare pentru a putea păstra unitatea în cadrul grupului.

Abia în anul 1927, când devine clar că nu va exista o mişcare internaţională de stânga, se renunţă la obligativitatea de a fi membru al partidului comunist.

În anul 1912 se înfiinţează „Uniunea dulgherilor stăini“ care are ca semn distinctiv un ac inscripţionat cu literele SZ.

Din motive de organizare internă această asociaţie se dizolvă după un timp relativ scurt şi devine parte a „Uniunii străine pentru libertate“.

Astfel „Uniunea pentru libertate“, care fusese formată până în acel moment numai din calfe de zidar, devine şi mai puternică.

Credinţa în idealurile revoluţiei este cea care face ca între membrii acestei uniuni să existe o legătură profundă.Această legătură puternică face ca uniunea să reziste şi în timpul socialismului, când exista interdicţia de a călători şi membrii trebuiau să ţină secretă apartenenţa la această grupare. Pentru aceasta a trebuit plătit un preţ mare –constând din vieţi omeneşti. Cine nu este omorât în lagărele de concen-trare îşi pierde viaţa pe „vitejescul câmp de luptă“. Supravieţuitorii se întâlnesc la scurt timp după terminarea groaznicului război, şi frumoasele vremuri ale călătoriilor reîncep.

„Uniunea pentru libertate“ a trebuit să depăşească vremuri grele şi în anii '70, în timpul aşa numitei „minuni economice“, când societatea de consum a uitat însemnătatea adevă-ratelor valori în căutarea bunurilor materiale. Conştientizarea valorii tradiţiei şi a obiceiurilor pare depăşită în acest context şi de aceea nu este surprinzător faptul că „Uniunea străină pentru libertate“ are puţini membrii tineri interesaţi de tradiţia călătoriei.

Începând cu anii '80 „Uniunea pentru libertate“ are tot mai mulţi membrii tineri, fapt care se explică şi prin rata mare a şomajului. Termeni precum „auto-determinare“ şi „inde-pendenţă“ definesc tendinţa crescândă spre individualizare a societăţii moderne.

Noi, asemenea altor uniuni de calfe avem destui tineri care să ne ia locul şi putem să privim cu optimism în viitor. Tradiţia convieţuirii frăţeşti trăieşte încă la noi şi reprezintă un element primordial alături de călătoria tradiţională.

În 1980 „Uniunea pentru libertate“ face pasul corect şi devine membră C.C.E.G. (Confederation des Compagnons Européen / Europäischer Gesellenvereinigungen – Asociaţia calfelor europene). Fiind membri ai acestei organizaţii putem privi cu încredere în viitor.

Sper ca astfel să asigurăm continuitatea vechii tradiţii a călătoriei calfelor şi în mileniul al treilea pentru multe generaţii care vor urma.

Toţi viitori călă-tori să împărtă-şească această convingere.